marți, 16 februarie 2010

The (n)one

Oriunde intorci capul, orice revista deschizi, orice reclama auzi....toate ne spun despre acelasi lucru: existenta acelui "the one", "sufletul pereche"..etc.
Intrebarea este: exista intr-adevar acel "the one"? Adica o singura persoana care ne este predestinata sa ne fie alaturi tot restul vietii, acea persoana, care ea si numai ea, ne poate intregi. Eu nu cred asta. Cred ca in viata e posibil sa intalnesti mai multe persoane cu care te poti intelege foarte bine, cu care esti pe aceeasi lungime de unda, mai multe "suflete pereche", mai multi "the one".

De ce spun asta? E simplu. Sa ne imaginam doua persoane care se iubesc foarte mult. Dupa o relatie de 10 ani, in care fiecare simte ca celalalt e sufletul lui pereche, moare unul dintre parteneri. Celalalt partener ramane singur la o varsta cand inca te poti considera tanar. Sa zicem 35 ani. Dupa indelungi suferinte, persoana ce ramane in viata cunoaste o alta persoana, de care se indragosteste cu timpul, desi la moartea partenerului putea sa jure ca nu ar mai putea iubi pe altcineva. Dar totusi se intampla. Si este tot o iubire mare, si din nou, este tentata sa spuna: asta e sufletul meu pereche.

Asta e doar un exemplu. Poate sa nu intervina moartea, ci pur si simplu alte lucruri care fac ca relatia sa ia sfarsit. Pana la urma, in momentul cand trecem peste esecul suferit, majoritatea dintre noi gasim pe altcineva. Asadar trebuie sa uitam de acea cautare a "sufletului pereche", si sa ii dam o sansa persoanei care este langa noi. Cum ne putem da altfel seama ca e persoana potrivita pe termen lung?

Atunci cand te face sa razi persoana respectiva, desi esti trist sau urmeaza un moment greu din viata ta, atunci stii ca ii poti da o sansa. Atunci cand simti ca poti sa ii povestesti despre orice, ca stii ca te-ar intelege. Atunci cand te sprijina in ceea ce faci, cand te sustine neincetat. Atunci cand se bucura alaturi de tine de reusite sau este trist pentru ca ai avut un esec. Atunci cand va priviti in ochi secunde bune, fara sa spuneti nimic. Atunci cand isi ofera ajutorul neconditionat. Atunci cand va puteti plimba ore in sir si sa vorbiti intr-una fara sa existe vreun moment de plictiseala. Atunci cand desi trece o perioada destul de lunga in care nu vorbiti, sa puteti relua conversatiile ca si cand nu a trecut decat o zi, fara sa intervina raceala intre voi. Daca exista lucrurile astea, atunci da..eu zic ca poti sa-i dai o sansa fara sa te gandesti daca el/ea e "the one", "sufletul pereche", "cel predestinat". Pentru ca la urma urmei, poate ca nici nu exista, si dam cu piciorul la ce avem langa noi. :)
Sa fiti iubiti!